Articol de arhiva (2008): www.rom2.de preda stafeta!

Alexandru Draghici

Stimate cititoare, stimati cititori,

in februarie 2001 s-a nascut www.rom2.de, cu intentia declarata de a informa persoanele vorbitoare de limba romana din Germania, despre manifestarile romanesti care au loc in aceasta tara. Aceasta intentie s-a nascut din recunoasterea unei realitati perpetue cu care se confrunta orice imigrant in orice tara: ca exista riscul de a uita de unde ai venit...precum si seductia de a da vina insucceselor personale pe tara unde am ales sa traim, in cazul nostru Germania.

Ce-a vrut sa insemne rom2? rom2=romdoi se poate transcrie in limba germana in expresia „romdeu“, adica rom-deu, adica Rom-ania Deu-tschland! Aceasta a vrut sa fie expresia semiotica a dorintei multora dintre noi de a se integra in societatea germana, poate mult mai repede decat ne dorim, de aceea cifra doi (2)!

Dupa aproape 7 ani de munca asiudua, in care multi dintre dumneavoastra ati fost implicati direct, si aici ma refer la redactori, corespondenti si furnizori de informatii, cat si la dumneavoastra citirorii, ca suporteri necunoscuti, adeseori fideli, pe buna dreptate in anumite situatii critici, a sosit timpul in care eu, Alexandru Draghici, initiatorul acestei idei, dar numai atat (restul a fost facut de familie, prieteni, colaboratori, suporteri ... dar si de critici si delatori), sa va comunic, ca am decis, ca incepand cu 1 Aprilie 2008, sa incetez sa ma mai angajez pentru intretinirea si alimentarea cu informatii a acestui ziar electronic.

DE CE?

In primul rand, din motive pragmatice, de bun simt! Efortul depus de cei care scriu, cu precarere redactori, precum Dani Rockhoff, Simona Anomis, colaboratori din asociatii romano-germane, nu se afla intr-un raport firesc cu numarul de citiri integrale ale articolelor publicate. Cu alte cuvinte, nu are rost sa depui o munca, daca nimeni nu o recunoaste, si mai ales, nu are nevoie de ea. Ori aceasta recunoastere, care se traduce in numarul de citiri, nu justifica cu nimic, miile de ore de munca depuse in toti acesti ani.

Ca sa realizati ce vreau sa spun, trebuie sa va spun ca majoritatea articolelor publicate necesita o cantitate de timp considerabila, in medie de circa 8 ore. Adica o zi de munca! Cand numarul mediu de citiri integrale pe articol se ridica la 40-50 citiri (unde o citire, inseamna de cele mai multe ori un cititor), in contextul in care publicul potential cititor din Germania, se ridica la cel putin 100.000 de persoane (aici iau in considerare cifra oficiala a persoanelor care traiesc in Germania, care mai poseda cetatenia romana, sursa „Statistisches Bundesamt“), atunci numarul cititorilor nu reprezinta decat o persoana din 2000!. Prea putin!

Cu alte cuvinte, nu exista o necesitate, o piata, pentru aceste informatii!

CAUZE?

Daca vrem sa aflam cauzele acestei rezonante slabe, vom intra intr-un teritoriu in care speculatiile se pot simti la ele acasa. De aceea voi schita cateva perceptii, pe care vreau sa le avansez ca si cauze, constient ca ele nu sunt fundate „stiintific“. Ele au ca fundament doar intuitii. Si in acestea cred mai mult decat intr-un stiu stiintific!

1. Dezinteres. Adica? Dezinteres fata de ce fac alti romani care traiesc in Germania. Si de ce? Cauzele sunt multiple. Cea mai plauzibila in perceptia mea: efortul intens al fiecaruia de a se integra, de a-si asigura existenta personala, a familiei, a celor dragi lui, de a se realiza in tara incare au ales sa traiasca
2. Lipsa solidaritatii. Adica? Nu suntem solidari cu oamenii de bine, care fac ceva bun pentru romanii din Germania, sau pentru tara de unde au venit. Aceasta lipsa a solidaritatii se manifesta cel mai pregnat in automatismul de a vorbi de rau conationali, si de a nu fi capabili de a lauda eforturile si succesele acestora. Nu cred ca suntem mai rai sau mai buni decat alte nationalitati. Istoria noastra a fost poate prea aspra cu noi. Aflandu-ne intr-o zona de interfata intre lumea vestica, lumea rusa, si lumea araba/musulmana, am suferit din cauza inciziunilor tuturor acestor conglomerate de idei si interese. N-am reusit sa cladim o continuitate in modul nostru de comportament, in sistemul nostru de valori, in spectrul telurilor noastre. Sositi in Germania, am fost complexati de propria istorie, de neincrederea in sentimentul valorii proprii, si ne-am „aciuit“ in noua tara. Unii prefera sa taca, sau sa uite de unde au venit, evitand asa contactul cu alti conationali. Ceilalti, care au avut succese in integrare, au considerat d.p.d.v. pragmatic ca nu mai are sens sa se angajeze pentru romani si Romania, sau inbatati de succese, s-au inbatat cu aroganta si multumirea de sine.
3. Discrepanta intre realitate si necesitati. Adica? Pur simplu: exista o necesitate reala pentru informare despre ce se intampla romanesc in Germania? Pe scurt: prea mic, pentru a mentine un site precum www.rom2.de, care, contrar tuturor aparentelor, pentru a functiona la un nivel minim de actualitate si calitate, are nevoie de o munca continua, care nu se poate realiza in formula actuala. Care este formula actuala? Cu precadere (95%) munca voluntara! Nu va faceti iluzii, nu fiti invidiosii! Intrarile de pe reclama, nu acopera decat 1-2 procente din munca depusa de toti contribuabilii la buna functionare a acestui ziar electronic.

CE VREA SA SPUNA DE FAPT ACEST ANUNT?

Ca www.rom2.de nu va mai fi intretinut ca in trecut!

Incepand din 1.04.2008 (NU, nu este o pacaleala de 1 Aprilie) continutul acestuia nu va mai fi intretinut sau actualizat. Cu alte cuvinte www.rom2.de, va fi „inghetat“ in stadiul informational din 30.03.2008.

CE VA FI DUPA ACEEA?

La aceasta intrebare nu pot sa raspund. Depinde de dumneavoastra cititorii! Poate veti gasi o alta formula de informare, mai pragmatica, mai eficienta, cu o mai mare rezonanta decat cea actuala.

CE VA FACE EDITORUL DUPA 1.04.2008?

Se va dedica altor proiecte personale, care au fost amanate din pricina actualului proiect.

Va sta la dispozitie oricarei persoane, grupari, institutii sau firme, care intentioneaza se reia ideea informarii despre ceea ce se intampla romanesc in Germania, cu experienta acumulata in acesti 7 ani de functionare a www.rom2.de. Aceasta experienta acopera domeniile: munca de presa, infrastructura necesara unui ziar electronic, surse de informare, codex, imagine de ansamblu asupra romanilor din Germania si manifestarilor romanesti care au loc in Germania.

IN LOC DE FINAL!

Aici vreau sa multumesc familiei, colaboratorilor, prietenilor, sustinatorilor si criticilor, pentru eforturile depuse in a asigura o functionare decenta a acestui ziar electronic! Fara voi toti, acest ziar electronic nu ar fi putut exista!

ww.rom2.de a fost expresia eforturilor si dorintelor dumneavoastra! Am fost norocos sa cunosc multi oameni inimosi, harnici si cu bune intentii! Tuturor le multumesc! Am „castigat“ multi prieteni! Am fost imbogatit sufleteste din dialogul cu ei!

Si fiindca doresc ca multumirile mele sa nu ramana la nivelul general, voi enumera aici numele celor carora ma simt indatorat:

Monica Draghici, Madalina Draghici, Dani Rockhoff, Simona Anomis (alias Simona Caratus), Lavinia Oltenau, Dan Gogleaza, Mariana Alexie, Doina Dolbea, Emil Cira, Sorin Anca, Dorothea Krampol, Adrian Constantinescu, Lucian Hetco, Preotul Stefan Anghel, Ovidiu Nistor, Gheorghe Sasarman, Lucian Glass, Emil Mateias, Alma Baneth, Andrei Badin, Diana Bugajewski, Andre Peternell, Doru Mihit, Aurel Dobre, Alexander Timoschenko, Renate Timoschenko, Eugen Cojocaru, Gabriel Varzaru, Hubert si Maria Geis, Petra Kaiser, Josif Herlo, Mara si Max Papandonatos, Florin Zaheu, Marian Bozdoc, Mihaela Stinga, Mircea Hohoiu, Luminita si Mihaita Bratu, Octavian Mihaescu, Pavel Chihaia, Radu Robutu, Sorina Nofkin, Liliana Barbat, Reno Thiel, Ruxandra Boutzoufiris, Stefan Hrusca, Stefan Toma, Teodora Trandafir, Aura Cumita, Adriana Popescu, Viorel Baetu, Viorel Roman, Dinu Ianculescu, Cristian Braica, hotnews.ro, Daniela Scholz.

VA MULTUMESC!